Caransebeșul, una dintre cele mai vechi așezări din Banat, în secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale ale Europei de sud-est și ale Europei Centrale.

Istoricul ungur Pesty Frigyes (născut la Timișoara) menționa că la 1449 Caransebeșul era cunoscut ca un oraș comercial de prim rang.

Activități economice intense sunt menționate în documente din secolul al XIX-lea. Astfel, în 1874, aici erau înregistrați 21 comercianți și 39 meseriași, existau muncitori în făbricuțele orașului sau în pădurile Comunității de Avere, iar cei mai mulți locuitori se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor. În 1875, este construită gara Caransebeș și depoul de locomotive. Sunt terminate liniile ferate spre Timișoara (1876) și Orșova (1878).

Între 1830 - 1831, la Caransebeș, peste râul Timiș, se realizează - folosind dimensiuni metalice fabricate în uzină (fier pudlat) - primul pod metalic în arc, cu calea jos, de către inginerul Carol Maderspach, unul dintre proprietarii Uzinei de metalice și de minerit din Rusca Montană.

În anul 1885, se construiește o hidrocentrală electrică, se pare prima hidrocentrală din Europa și a doua din lume, de către Asociația Schmidt și Dachler, astfel că între 1885-1888 Caransebeșul este iluminat electric cu becuri Edison (la Timișoara acest lucru se întâmpla cu 6 luni înainte), timp în care în orașele mari ale lumii se discuta întâietatea gazului de iluminat sau petrolului lampant. Vechea turbină cu ax vertical este înlocuită în 1905 cu o turbină Francis care funcționează până în 1929.

Dezvoltarea economică a dus la apariția mai multor societăți și asociații: Casa de păstrare, Camera comercială, Asociația meseriașilor. Începuturile industriale ale prelucrării lemnului în Caransebeș datează din anul 1912, când apare societatea Mundus, devenită mai apoi Combinatul de prelucrare a lemnului Balta Sărată.

După Marea Unire din 1918, orașul se dezvoltă puternic. Comerțul și meșteșugurile înfloresc. Lemnul din pădurile Comunității de Avere va contribui la dezvoltarea prelucrării și comercializării lemnului (fabrici de mobilă, butoaie, parchet, cherestea, furnir). Apar în oraș și fabrici de cărămidă, țiglă și teracote, dar cea mai mare parte a populației lucra în agricultură. În Caransebeș sunt deschise mai multe bănci și case de păstrare pentru finanțarea activităților economice. Se dezvoltă și atelierele de reparații vagoane.

După al II-lea Război Mondial au apărut noi întreprinderi și au fost modernizate cele existente. Astfel, în 1971, este dată în folosință uzina de construcții de mașini – ICM, triajul CFR este extins, transportul auto de mărfuri și călători se dezvoltă, iar în 1979 este inaugurat aeroportul din Caransebeș.

În intervalul de până la Revoluția din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forțată a economiei caransebeșene, în cadrul celei românești, în general.

După 1990 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase, nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis, total sau parțial, porțile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și a gradului de dezvoltare al urbei. Dezvoltarea economică în ultimii ani s-a făcut fără existența unei strategii minime de dezvoltare a orașului și zonei.

Privatizarea în turismul zonei s-a făcut în pripă, fără a avea obiective bine conturate, fără un sprijin și o coordonare necesară a statului, postprivatizare, fără implicarea acestuia în rezolvarea problemelor de infrastructură și de mediu, în promovarea de programe turistice.

Caransebeșul are multe atuuri pentru a se dezvolta rapid în viitor și enumerăm câteva:

• poziția geografică, în apropierea granițelor cu Ungaria și Serbia;
• condițiile geografice (climă, hidrogeologice) favorabile;
• nod de circulație rutieră, feroviară, aeriană;
• populație cu un grad ridicat de toleranță, nivel redus de conflicte sociale între cetățeni;
• infrastructură tehnică de alimentare cu apă, canal, de apărare contra inundațiilor, alimentare cu energie electrică și gaze naturale, relativ dezvoltată;
• rețea de telecomunicații extinsă, modernizată;
• rețea de fibre optice;
• acoperire integrală cu telefonie mobilă;
• forța de muncă relativ numeroasă, înalt calificată, la costuri scăzute, de toate gradele de pregătire;
• rețea de învățământ dezvoltată și diversificată;
• privatizare extinsă, număr mare de IMM-uri;
• potențial turistic și agroturistic ridicat;
• grad de poluare relativ redus;

Este necesară elaborarea unei astfel de strategii pentru a se pune la dispoziția celor interesați în progresul economic al zonei un mod unitar de gândire, care va fi benefic pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă a Caransebeșului și a zonei. Se impune o mai puternică integrare a Zonei Caransebeș în Regiunea V Vest și în Euroregiunea Dunăre - Criș - Mureș - Tisa și constituirea unui mediu favorabil vieții și activităților economice.

Atingerea acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural – de dezvoltare durabilă, sub toate aspectele – temporal, calitativ și ecologic. În vederea îndeplinirii acestor deziderate, se urmărește, înainte de toate, asigurarea creșterii economice stabile, prin crearea și/sau dezvoltarea acelor ramuri și subramuri ale economiei zonei, care exploatează la maximum potențialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe acțiunile întreprinzătorilor privați.

În acest scop, se preconizează creșterea atractivității mediului de afaceri, îmbunătățirea infrastructurii fizice (tehnice) și instituționale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor reglementări locale coerente și stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni și, mai ales, străini. Observând tendințele dezvoltării economiei mondiale, se urmărește, în mod deosebit, facilitarea implementării în zonă a unor activități industriale competitive – utilizând tehnologii avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor – și a activităților de prestări de servicii, de nivel calitativ ridicat. Se impune implementarea în zonă a tehnologiilor înalte, cât și formarea/recalificarea forței de muncă în conformitate cu cerințele economiei reale moderne preconizate a fi specifică zonei. De asemenea este necesară încurajarea apariției de mici întreprinderi, mobile și dinamice, precum și dezvoltarea ramurii serviciilor.

Această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi obținută doar într-un climat social stabil, coeziv și participativ. Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viață culturală activă, sprijinirea activității tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condițiilor necesare pentru ca toți locuitorii să conviețuiască în armonie în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanța cuvenită asigurării unor servicii de sănătate și de asistență socială pentru persoanele și grupurile defavorizate de înaltă calitate. Dezvoltarea economică a zonei nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a îmbunătăți nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viață mai prosperă și mai frumoasă. Una din preocupările esențiale ale organelor decizionale din zonă va trebui să fie și compatibilizarea legislației locale, cu aquis-urile comunitare, acceptate de către România prin acordul privind parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

După revoluție, orașul Caransebeș și-a regăsit resursele de dezvoltare în inițiativa privată, dovada fiind mulțimea firmelor care activează în oraș și potențialul lor. Exporturile în creștere impun realizarea unui punct vamal în Caransebeș, deziderat care se împotmolește, de mai mulți ani, în birocrația centrală.

Turismul reprezintă sectorul cu cel mai mare potențial de dezvoltare. Domeniul Turistic Scorilo (Poiana Mărului, Muntele Mic, Țarcu) - prin modernizarea DJ 608A (37,5 km), Caransebeș - Muntele Mic, continuarea drumului din Valea Șucu, care va lega Poiana Mărului de Muntele Mic, construcția unui drum de acces de 4 km până la stația meteorologică Cuntu și stimularea turismului rural – este cuprins într-un plan de dezvoltare pe termen lung. Construcția variantei III a șoselei de ocolire a orașului va da un puternic impuls dezvoltării unei zone industriale în jurul traseului ei.

Adevăratul potențial economic al Caransebeșului nu a fost pus în valoare niciodată până acum. Așezarea geografică și resursele nelimitate ale zonei fac din Caransebeș un oraș atractiv și de perspectivă.